Suchergebnisse

Puține drepturi fundamentale sunt absolute. Aceasta înseamnă că exercițiul celorlalte, care sunt relative, poate fi, uneori, restrâns, îngrădit, limitat. Dreptul la protecția datelor cu caracter personal intră în această ultimă categorie; această realitate juridică trebuie luată în considerare, în raport cu funcția pe care acest drept o îndeplinește în societate și echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității. Am văzut și vom vedea, în continuare, că dreptul la protecția datelor personale și cel la o viață privată pot intra în divergență, coliziune, litigiu cu libertatea de exprimare, un alt drept fundamental, care are două ramuri, libertatea de a informa și cea de a fi informat. În această privință, ne-au stabilit norme Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene

După mai mult de douăzeci de ani de la reintroducerea preoților militari în rândul forțelor armate, se pot observa ceva inadvertențe, mai mici sau mai mari, atunci când facem o comparație între scopul reglementărilor adoptate în domeniul regimului preoților militari și modul în care acestea sunt puse în practică. Factorii de decizie din forțele armate par să facă o analogie totală între statutul clerului militar și reglementările care privesc salariații civili angajați cu contract de muncă, iar acest fapt generează o anumită frustrare în rândul preoților militari. Membrii acestui corp se așteptau la un tratament, chiar și atunci când se ia în calcul managementul personalului, similar cu al celorlalți ofițeri, ai căror colegi sunt, singura diferență fiind că preoții militari sunt personal necombatant. Prezentul articol reexplică metodele complexe și interdependente de interpretare a legislației și arată soluția necesară și imperativă de a pune lucrurile pe făgașul lor normal. Nu este nevoie de niciun fel de efort, sacrificii sau pierderi. Numai de bunăvoință și bună-credință.

Bredow, W. v.: New roles for the armed forces and the concept of democratic control. - S. 23-43 Maciu, F.: Democratic control over the armed forces in Romania. - S. 44-51 Martinovic, R.: Democratic control of armed forces strategic precondition with a view from Montenegro. - S. 52-55 Turkovic, B.: Democratic control of armed forces : who guards the guards? - S. 56-60 Ionescu, R.: Decision making on mission, tasks and structure of armed forces. - S. 63-68 Marsic, D.: Democratic control of armed forces in the Republic of Slovenia. - S. 69-74 Simonovski, B.:Democratic control of armed forces in the Republic of Macedonia. - S. 75-83 Vankovska, B.: The role of the academic community in developing democratic control of armed forces. - S. 87-102 Prüfert, A. D.: Decision making, education and information on missions, tasks, and structure of armed forces : the role of the academic community. - S. 103-108 Vegic, V.: Organisation and role of defence studies at the University of Ljubljana. - S. 109-115 Hoffmann, C.: Media and armed forces - a special relationship. - S. 117-124 Matic, J.: The media and democratic control of armed forces : the Yugoslav army and the public. - S. 125-130 Maroevic, R.: Media and armed forces : observations from media missions to Kosovo and Macedonia. - S. 131-135 Prlenda, A.: The meda and democratic control of armed forces : observations from Bosnia and Herzegovina. - S. 136-141 Stojkovic, M.: The status and role of democratic civilian control of the military in the system of defence of the Federal Republic of Yugoslavia. - S. 145-153 Markovic, I.: Report on experts' meeting "Civil Control fo Armed Forces". - S. 154-166 Grahovac, B.: Assessment of the possible development in the region : political and defence-security aspects. - S. 167-175 Krstic, N.: The experience of practising principles of democratic control of the armed forces in the joint security force during the crisis in Southern Serbia. - S. 176-181 Vah, I.: Internal political aspects of democratic control of the military and the role of the Slovene army in public (Slovenia case). - S. 182-191